Pe strada Arieș, din Timișoara, o flacără plăpândă încă se luptă cu uitarea și taie gerul ca să lumineze o coroană așezată la monumentul închinat martirilor Revoluției.
Acolo este depusă cenușa mai multor oameni uciși și arși în crematorii în decembrie ’89. Între ei își doarme somnul de veci și Vasile Balmuș (foto), karatist și culturist timișorean împușcat în luptele din centrul Timișoarei de pe 17 decembrie 1989. O viață din atâtea altele curmată la 26 de ani din dorința de libertate. Memorialul, ca o datorie morală
Culturistul Florin Teodorescu își amintește ca și când ar fi fost ieri. Vasile Balmuș, prietenul său bun, a murit sub ochii lui, la câțiva metri distanță. „Am fost la teatru, și când am ieșit, un om ne-a spus că i-au arestat copilul. Ne-am adunat vreo 50 de oameni și am plecat spre Prefectură”, își amintește Teodorescu. „Ne-am întâlnit cu Armata și ne-am bătut cu pietre. La un moment dat, Vasile m-a invitat la el acasă. Am refuzat, am zis că rămân între oameni. În momentul în care a trecut strada, au apărut două mașini de Armată și au început să tragă. A fost unul dintre primii împușcați atunci”, își continuă această cutremurătoare mărturie.
În cinstea prietenului său, Florin Teodorescu organizează în fiecare an Memorialul „Vasile Balmuș”, unde aduce mereu nume de talie mondială, precum Ronnie Coleman și Dexter Jackson. „Fac acest concurs pentru că simt că am o datorie morală. Mă gândesc aproape zilnic că aș fi putut să fiu în locul lui”, s-a confesat culturistul bănățean.
Teodorescu ar vrea să știe cândva adevărul, dar verdictul său este dur și implacabil: „Niciodată nu vom ști adevărul, și România de azi mai are nevoie de o Revoluție!”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER